7363 afisari
Mănăstirile doljene între vile şi manele
publicat in data de 30-03-2010

Se spune că nimic nu te poate linişti mai mult decât o vizită la mănăstire. Pereţii groşi din care nu răzbesc decât cântecele bisericeşti, porţile înalte în spatele cărora se trăieşte după alte legi, pe care noi, oamenii din afara lor le-am uitat sau le-am ignorat demult, straiele care nu ţin cont de modă şi lumina caldă a lumânărilor mereu aprinse ne rup din cotidian şi ne aruncă pe un alt tărâm, cu un sfânt, pe nume Gheorghe care omoară un balaur.
Sărbătorile Paştelui se apropie şi cei care nu au bani să şi le petreacă la mănăstirile de la munte sau din afara ţării le au ca opţiune pe cele din Oltenia. Sunt la fel de frumoase ca şi binecunoscutele mănăstiri din Moldova şi vizitarea lor poate fi o sursă de bucurie pentru ochi şi suflet, cu un singur amendament însă: vilele, a căror apariţie e nefirească în faţa clădirilor bisericeşti.
Balaurii, transformaţi în case cu etaj
Nu departe de Craiova, la vreo doi kilometri , se află cea mai albă mănăstire din Dolj: Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. M.M. Gheorghe”, pe care toatălumea o ştie sub denumirea de Biserica Sfântul Gheorghe. Dacă nu aş fi fost informată că mănăstirea se găseşte acolo, nu aş fi dat de ea niciodată. Şi nu pentru că ar fi izolată de paşii păgânilor, ci din contră, e umbrită şi ascunsă de o mulţime de vile multicolore şi de propria vie. Sfântul Gheorge are cu ce lupta acum, în lipsa jivinelor mitologice: cu chefurile colocatarilor…
Deşi nu am avut ocazia să vorbesc cu niciun călugar, ştiu precis care este una dintre îndeletnicirile lor principale, în afară de rugăciune: culegerea viei de la Prisaca şi apoi, după cum zic aceştia,  transformarea vinului în sângele lui Isus. Nu degeaba se spune că vinul bisericesc e cea mai gustoasă băutură! Umblă zvonul că reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei vor să certifice vinurile produse în propriile podgorii. Aştept cu nerăbdare ca şi reprezentanţii Bisericii din Oltenia să ia această iniţiativă şi să putem cumpăra şi noi vinul de la Prisaca.
Mănăstirea de la Cârcea şi maşinile scumpe din parcare
Plec de la Mănăstirea Sfântul Gheorghe condusă de câinii de la porţile mănăstirii sau ale vecinilor, care la început erau cât pe-aci să mă sfâşie, spre o altă destinaţie, la nouă kilometri de oraş: Mănăstirea de la Cârcea. Nu este pentru prima oară când văd acest loc, îmi aduc aminte cu amuzament cum, anul trecut, de Paşte, maşinile făcuseră coadă la mănăstire, până la ieşirea din Cârcea. Aşa că, vrând, nevrând, trebuia să faci o plimbare mai lungă în răcoarea nopţii, pentru a te împărtăşi. Ce m-a frapat acum, văzând-o pe lumină, a fost, ca şi în cazul Mănăstirii Sfântul Gheorghe, locul în care este aşezată: printre o mulţime de case cu turnuleţe, un fel de biserici făcute de păgâni, care parcă întinează imaginea unei mănăstiri, pe care ţi-o imaginezi izolată şi tăcută.
La fel ca şi Mănăstirea Cârcea, care este locuită numai de maici, şi Mănăstirea Jitianu, aflată la opt  kilometri de Craiova, dar în altă direcţie, adăposteşte măicuţe care şi-au construit chilii şi şi-au înfiinţat ateliere de ţesătorie, cusături şi covoare. Şi iată că, pentru a doua oară în această zi, mi se adevereşte faptul că maicile şi călugarii au multe alte activităţi, în afară de rugăciune, care le umplu ziua şi îi ţin departe de gândurile negre care ne acaparează deseori pe noi, cei care ne considerăm a fi prea ocupaţi pentru a mai petrece timp cu noi înşine. Istoria acestei mănăstiri e foarte frumoasă. La început a fost doar o bisericuţă, ridicată de Mircea cel Bătrân ca mulţumire pentru Victoria de la Rovine. Ea este a doua biserică de piatră, ca vechime, din Dolj. Actuala biserică a fost construită de o femeie, lucru care m-a suprins şi m-am gândit că implicarea femeilor în treburi considerate bărbăteşti în trecut e numai în parte adevărată. Soţia domnitorului Constantin Basarab Cârnu e cea care a zidit ce se vede acum. Pe lângă activităţile maicilor, pe care vi le-am spus, Mănăstirea Jitianu are, în afara incintei, o plantaţie pomicolă, precum şi cea de duzi, a lui Cuză Vodă, care este îngrijită în continuare şi considerată monument istoric.
Această mănăstire se află şi ea printre vile şi ritmuri de manele, însă încet, încet încep să ignor ce e în jurul meu şi să fac loc unui vis în care livada de la Jitianu ar putea fi în curtea din ceruri a bunicilor mei. Sper că şi călugării pot ignora agitaţia din jurul lor şi faptul că se află, vrând nevrând în mijlocul societăţii!
Oana Cătănoiu



Te-ar mai putea interesa:


Comenteaza
Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Nume*:
Email:
Comentariu*:
Cod de verificare:
Introduceti codul de mai sus:
 
Revista lunii. Descarca format PDF 8 martie - 8 aprilie Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  2 anul 5
Revista lunii. Descarca format PDF.22 ianuarie -22 februarie Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  1 anul 5
.
Revista lunii. Descarca format PDF. 17 decembrie -17 ianuarie Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  12 anul 4
Revista lunii. Descarca format PDF. 17 noiembrie-17 decembrie Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  11 anul 4
.
Revista lunii octombrie - descarca format PDF Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  10 anul 4
Revista lunii septembrie descarca format PDF Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  9 anul 4
----
Revista lunii iunie- descarca format PDF Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  6 anul 4
----
Revista lunii mai- descarca format PDF Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  5 anul 4
Revista lunii aprilie - format PDF Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  4 anul 4
Revista lunii martie format PDF Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  3 anul 4
Vezi varianta electronica a revistei Revista Carolina - Coperta - Numarul  1 anul 4 Revista lunii decembrie- forat PDF

http://www.tvoltenia.ro/